viguros și etern,
mă căptușește într-un soi de poveste moale și tainică.
e cenușa nestinsă
a unui vis mistuitor ce îmbracă sacul de oase numit omul care sunt.
eroic de negru,
cade pe gât și pe spate ca o metaforă fluidă.
…
miroase a Chopin și dor;
și din izvorul acesta nesecat de negru, se va naște lumină.
— Rachela