Tăcerea Ta mă lasă perplexă;
E plină de sens și-atât de complexă.
Te-aud cum creezi universu-n tăcere,
Te-aud cum strigi printre șoaptele mele.
…
Căci liniștea Ta e-apogeul vorbirii
Și cântecul Tău e tăcerea uimirii.
Când taci, Te aud cum vorbești prin tăcere…
Ești vocea tainelor inimii mele.
— Rachela